Recomandări generale de tehnoredactare a lucrarii de licenta

November 8, 2022

Altele

No Comments

licentesiproiecte

Structura lucrarii de diplomă

Structura generala

LD trebuie să cuprindă următoarele elemente:

Pagina de titlu
Mulțumiri (opțional)
Parte Generală
Parte Specială
Prezentări de caz (opțional)
Discuții
Concluzii
Bibliografie
Anexe (opțional)
Bibliografie

Cerinte generale de tehnoredactare

font: Times New Roman. Nu se utilizează fonturi caligrafice, gotice, etc deoarece sunt obositoare pentru cititor.
Dimensiune font: recomandabil 12, cu spațiere la 1.5 rânduri. Nu se folosește dimensiunea de 14 asociată cu cu un font mare (Arial, Cambria). Este obligatorie utilizarea diacriticelor
Caracterul literelor
- Normal – text
- Boldare – subcapitole, idei importante
- Italice – pentru scoaterea în evidență a unei idei importante
Dimensiunea paginii: A4. La printare se va folosi hârtie standard, albă, de minim 80.
Setările paginii: sus – 2-2.5 cm, jos – 2-2.5 cm, stânga 3 cm, dreapta 2 cm. La stânga paginii trebuie lăsat ceva mai mult spațiu deoarece altfel atunci când o legați va apărea necentrată (la stânga se face legarea coperții, motiv pentru care este necesar spațiul liber suplimentar)
Paragrafe – indentare la 1.27 cm (jumătate de inchi) sau 1.5 cm.
Nu se lasă spații între paragrafe
Footer (subsolul paginii) – se include numărul paginii, la mijloc sau la dreapta
Header (opțional)
- În partea stângă – titlul lucrării (se poate pune și pe două rânduri dacă este mai mare), cu font de 8-10
- În partea dreaptă – numele autorului, sub forma Ionescu P.
Capitolele
- Se notează cu cifre arabe
- Se formatează utilizând stilul Header 1
Subcapitolele
- Se notează cu cifre arabe, precedate de numărul capitolului (ex 2.1)
- Se formatează utilizând stilul Header 2.
- Nu puneți sub-subcapitole. Dacă este necesar, acestea se vor formata prin boldare.

Pagina de titlu

În partea de sus: numele universității și al facultății
opțional – în stânga numelui universității – sigla universității (două modele pentru UMFCD sunt mai jos)
În centrul paginii, preferabil cu textul centrat sau aliniat la stânga – Titlul Lucrării – se folosește un font de 18-32, boldat (nu subliniat, nu italicizat). Se pot utiliza fonturi mai deosebite (ex Britannic Bold, Charlemagne Std, Engravers MT). Ideal titlul nu ar trebui să fie pe mai mult de 2-3 rânduri.
La 2-3 rânduri mai jos de titlu, stânga (Align text left) Coordonator Științific, boldat, cu un font de 16-18. Dedesubt – gradul universitar și numele coordonatorului, cu același font. Opțional, dacă există un coordonator și un îndrumător, îndrumătorul va fi trecut în partea dreaptă, cu aceleași reguli de formatare ca cele pentru coordonator.
La un rând dedesubt, pe dreapta (Align text right) – Absolvent, boldat, cu același font ca mai sus. Dedesubt – numele absolventului
Pe ultimele două rânduri de jos, boldat, cu un font de 16-18 – Orașul și dedesubt anul susținerii lucrării. Orașul poate să nu fie trecut.

Mulțumiri – doar dacă doriți în mod deosebit să mulțumiți cuiva. Se preferă un font italic, cu alinierea textului la dreapta (dacă textul este mic) sau stânga, dacă textul este mare.

EXEMPLU:

Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila Bucureşti

Facultatea de Stomatologie

LUCRARE DE LUICENȚĂ CONTRIBUTII LA STUDIUL INTOXICATIILOR LETALE CU STUPEFIANTE

Conducător ştiinţific	Îndrumător
Prof.Dr.	Prof.Dr.

Absolvent

Ion Popescu

București

– 2014 –

Partea generală

Minim 40-45 pagini
Diferă mult funcție de tipul de lucrare.
Capitolele vor fi decise de comun acord cu indrumătorul/coordonatorul
Fiecare capitol se începe pe o pagină nouă (funcția Page Break din Microsoft Word)
Pot fi utilizate poze/grafice/tabele dar doar dacă aveți acordul persoanei de la care le-ati preluat sau dacă licența acestora permite acest lucru (ex. poze de pe wikipedia)
În general, va exista un prim capitol care să descrie tema studiului urmând ca restul să detalieze aspecte relevante în raport cu tema lucrării. Un model de cuprins de parte generală este dat mai jos.

Titlu: Contribuții la studiul intoxicațiilor letale cu medicamente cu acțiune aupra sistemului nervos central, realizat pe un grup populațional din Bucuresti în anul 2010.

Parte generala:

Toxicologie – notiuni generale
- legislatie romaneasca in domeniu
- notiuni generale despre toxicologie
Toxicologie medico-legala
- Expertiza medico-legala la fata locului
- Particularitati ale autopsiei medico-legala in suspiciunea de intoxicatii
Examenul toxicologic de laborator
- Recoltarea probelor la sala de autopsie
- Analiza toxicologica
Toxicologie speciala
- Clasificarea substantelor psihoactive
- Substante medicamentoase cu actiune SNC
- Implicatii in tanatogeneza a substantelor cu actiune SNC

Partea specială

minim 30 pagini
diferă mult funcție de tipul de lucrare

Capitolele obligatorii sunt:

Introducere – se trec:
1. scopul lucrării. Acesta este foarte general, lucrarea noastră aducând un mic plus la acest scop. În lucrarea luată ca exemplu mai sus scopul ar fi o mai bună cunoaștere particularităților intoxicațiilor letale în România
2. obiectivul principal al lucrării. E asemănător cu titlul lucrării. Ex descrierea particularităților intoxicațiilor letale cu medicamente cu acțiune SNC în București
3. obiective derivate (secundare). Opționale. Ar fi echivalentul subcapitolelor părții speciale. De ex. Descrierea particularităților intoxicațiilor letale cu benzodiazepine în București.
4. Ipoteza de lucru/motivația alegerii temei
Materiale și metode. Trebuie să conțină obligatoriu următoarele elemente:

materiale – ce materiale ați utilizat. Se detaliază. Aici se trec:
- arhivele utilizate (ex arhiva de rapoarte de autopsie INML în perioada 2002-2011). Detaliile în acest caz ar putea suna ceva de genul: Au fost analizate 50 de dosare din perioada….., dintre care au fost selectate 20 restul fiind eliminate deoarece…… . Informațiile necesare au fost scoase într-o bază de date de tip xls și au fost sistematizate într-un număr de 20 de variabile.
- Materiale propriu-zise. Ex: seringi de 5 ml, de unică folosință, necesare pentru…. . Sau 10 cutii Petri cu mediul de cultură geloză sânge utilizat pentru… .
- Programe de calculator:
  - Pentru tehnoredactare (Microsoft Word 2019, Adobe InDesign 5.5, Google Docs etc)
  - Pentru analiza datelor: Excel, SPSS, Jamovi etc.
  - Programe de prelucrare grafică (Adobe Photoshop CS 5.5, Gimp 1.2 etc)
- Metode:
  - Studiu prospectiv/retrospectiv. Studiile pe dosare/foi de observație, sunt retrospective.
  - Detalierea criteriilor de selecție, includere și excludere a cazurilor. Ex, pentru lucrarea de mai sus:
    - Criterii de includere: persoane cu intoxicații cu substanțe cu acțiune SNC
    - Criterii de excludere: concentrații sub doza toxică ale respectivelor substanțe.

Se detaliază motivele pentru care am implementat respectivele criterii de includere sau de excludere.

Detalierea parametrilor urmăriți. De ex: Studiind rapoartele de autopsie am identificat 15 variabile, după cum urmează:….
Detalierea metodologiei de analiză a cazurilor
- Ex: am disecat 14 corduri utilizând tehnica … ce constă din… . Am recoltat un fragment din … pe care l-am introdus în … și am cerut efectuarea următoarelor analize…
Detalierea metodelor statistice utilizate
- Ex: în cadrul studiului am utilizat metode de statistică descriptivă (medii, mode, mediane, deviații standard), corelative (corelații Pearson, utilizate pentru…)
- Întotdeauna se precizează nivelulde semnificație statistică a studiului (p value sub 0.05, 0.01, 0.001, etc)

Rezultate

In această secțiune se descriu doar rezultatele, și nu se trec discuții legate de aceasta, decât dacă îndrumătorul specifică explicit acest lucru (unele teme sunt mai ușor de urmărit atunci când rezultatele și discuțiile se prezintă la comun).

Rezultatele se prezintă descriptiv iar asociat descrierii trebuie să fie prezent un element grafic, care să le susțină (tabele, grafice, poze, etc)

Câteva sugestii referitoare la prezentarea rezultatelor:

vârsta – se prezintă împreună cu sexul printr-un grafic de tipul piramida vârstelor; alternativ vârsta se poate prezenta sub forma unei histograme iar sexul sub formă de pie
variabilele calitative (ex.culoarea) – se utilizează testul Chi2
variabile calitative comparate cu unele cantitative – ANOVA, t-student
variabile cantitative – statistici descriptive (medii, mediane, skewness, kurtosis, varianță, etc)
corelații între variabile cantitative – testul Pearson
corelații între variabile semicantitative sau cantitative și semicantitative (ex. Severiatea unei afecțiuni) – testul Kendall sau Spearman
ecuații de regresie, ANOVA, ANCOVA, statistici uni sau multivariate, etc – discutate în prealabil cu îndrumătorul
tabelele – se utilizează doar atunci când se încearcă sumarizarea unor date mai complexe, greu de sumarizat printr-un grafic
referitor la imagini – nu trebuie să existe date de identificare (fața pacientului, numărul dosarului, al foii de observație, etc.)

Programe de analiza statistică:

Microsoft Excel – recomandabilă doar în cazul în care statisticile lucrării sunt extrem de simple. Conține un set de metode statistice dar lucrul cu ele este extrem de greoi
EpiInfo – are o interfață greoaie dar are ca avantaje faptul că este învățat la facultate (deci veți fi mai familiari cu el) și este gratuit
SPSS – De pe site-ul IBM (http://www-01.ibm.com/software/analytics/spss/) se poate descărca o versiune trial pentru 14 zile, timp suficient pentru a va familiariza cu programul și pentru a realiza analizele statistice necesare. Majoritatea tutorialelor video pe care le veți găsi referitoare la analize statistice utilizează acest program.
Jamovi – opțiunea pe care v-o recomand deoarece este gratuită, este capabilă să realizeze analize extrem de puternice și graficele arată modern.
Pentru licrări de diplomă de tip meta-analiză se poate utiliza SPSS (ultima versiune), JAMOVI, sau Excel cu addon-ul metaxl (doar pentru Windows)
Discuții
Analizează sintetic datele cele mai importante din rezultate, le compară între ele precum și cu datele din literatura de specialitate, care a fost deja sistematizată în partea generală.
Ar trebui să aibă maxim 5-6 pagini. Poate fi mult mai lungă în cazul lucrărilor de diplomă pe bioetică.
Ex: să presupunem că în lucrarea noastră de toxicologie am identificat o asociere puternică între consumul de opiacee și decesul prin accident rutier. Asocierea a fost descrisă în capitolul de rezultate. În cel de discuții se discută dacă acest rezultat a mai fost descris de alți autori, care sunt rezultatele lor și dacă rezultatele lor pot fi comparate cu ale noastre.
Concluzii
Maxim 5-6. Câte o propoziție scurtă fiecare. Sumarizează datele cele mai importante/semnificative din rezultate.
Lista de referințe
Oricărei lucrări utilizate în realizarea unui alte lucrări trebuie să i se recunoască întâietatea, lucru ce se face prin citare. Se citează articole, lucrări prezentate la congrese, cărți, opere audio sau video, imagini, tabele, grafice, legi, rapoarte, și orice altă formă de material original utilizat în scrierea lucrării noastre.
Cum se citează
Prin introducerea in text, după fragmentul preluat, a referinței respective în formă prescurtată (de obicei un număr sau numele a 1-2 autori și anul publicării). Această formă prescurtată este apoi detaliată fie în subsolul paginii (ca notă de subsol, endnote) fie la sfârșitul lucrării ca listă de referințe.
Exemplu
Să presupunem că am citit următorul fragment: ” Acute heart failure syndromes (AHFS) can be defined as a rapid or gradual change in signs and symptoms in patients with chronic heart failure (HF) or new-onset HF that necessitates urgent therapy (1)”^[1] din articolul ”Acute Heart Failure Syndromes in Patients With Coronary Artery Disease : Early Assessment and Treatment”. Lucrarea noastră are ca temă principală insuficiența cardiacă acută și dorim să utilizăm informația din acest fragment. Avem în principal două posibilități:
preluăm informația așa cum e scrisă în articol. Fragmentul este destul de mic pentru a nu fi necesară obținerea unei licenț Dacă fragmentul ar fi fost mai mare ar fi fost necesar acordul prealabil al proprietarului drepturilor patrimoniale ale acestui articol. În acest caz, pentru a prelua atât fondul (informația) cât și forma (modul în care este prezentată informația) trebuie să facem două lucruri:
1. să punem fragmentul între ghilimele, deoarece nu cităm ci copiem fragmentul. Fragmentul nu este al nostru și prin urmare trebuie să facem clar asta oricui citește acest fragment, lucru care se face prin punerea respectivului fragment între ghilimele. ATENȚIE: ghilimelele se folosesc doar atunci când dorim să preluăm o informație înalt specializată (definiție, criterii de diagnostic, un citat scurt extrem de relevant din punct de vedere istoric, articole de lege). NU se utilizează ghilimelele pentru a se scuza preluarea copy-paste a unor informații din textele citite. Mai mult, utilizarea ghilimelelor se poate face limitat, deoarece preluarea a mai mult de 1-2 propoziții necesită adițional obținerea unui acord de licențiere, preluarea neconformă putând duce la antrenarea răspunderii civile.
2. Sa spunem de unde am preluat informaț Acest lucru se face prin citarea operei originale.
Prin urmare, fragmentul din articolul nostru ar putea suna așa: According to Flaherty et al, acute heart failure syndromes are defined as ” a rapid or gradual change in signs and symptoms in patients with chronic heart failure (HF) or new-onset HF that necessitates urgent therapy”[1]. La sfarșitul articolului se va găsi următoarea referință bibliografică:
[1] Flaherty JD, Bax JJ, De Luca L, et al. Acute Heart Failure Syndromes in Patients With Coronary Artery Disease: Early Assessment and Treatment. Journal of the American College of Cardiology. 2009;53(3):254-63.
preluăm doar ideea din respectivul fragment. În acest caz nu mai este necesară punerea de ghilimele deoarece nu mai preluăm forma ci doar fondul. Deoarece preluăm însă fondul suntem obligați să cităm.
Prin urmare fragmentul din articolul nostru ar putea suna așa: ”Acute heart failure syndromes are characterized by either the identification of a new-onset heart failure necessitating urgent therapy or the rapid or gradual deterioration of a chronic heart failure syndrome[1]”. La sfarșitul tezei, în lista de referințe, se va găsi următoarea referință bibliografică:
[1] Flaherty JD, Bax JJ, De Luca L, et al. Acute Heart Failure Syndromes in Patients With Coronary Artery Disease: Early Assessment and Treatment. Journal of the American College of Cardiology. 2009;53(3):254-63.
Citările se vor face conform sistemului Vancouver , care se bazează pe următoarele standarde:
citarea în text se face cu cifre, numerotate în ordinea apariției în text. Cifrele se pun în paranteze rotunde (1) , pătrate [1] (varianta recomandată în cadrul catedrei) sau la superscript ¹.
Referințele bibliografice sunt trecute în ordinea apariției în text și apar sub următoarea formă (sunt prezentate doar cele mai frecvente situații întâlnite în practică):
- Pentru articole: Autori.Titlu articol. Jurnal. An;Volum(Număr):pagini
Ex: [1] Flaherty JD, Bax JJ, De Luca L, et al. Acute Heart Failure Syndromes in Patients With Coronary Artery Disease: Early Assessment and Treatment. Journal of the American College of Cardiology. 2009;53(3):254-63.
Pentru cărți: Autori. Titlu.EdițOraș:Editură.An
Pentru capitole de carte: Autori capitol.Titlu capitol. In: Editori carte, editors.Titlu carte. EdițOraș:Editură.An
Pentru resurse web: Nume site. Oraș. Autori. An publicare articol. Data accesare. Adresă web.

https://elearnmed.ro/static/ghidlicenta.html

0.00 avg. rating (0% score) - 0 votes

PRV POST

NXT POST